Mesajele subliminale, o legenda urbana

Sobolanii

In timpul campaniei prezidentiale din 2000, in SUA, folosirea mesajelor subliminale in cadrul unui mesaj electoral televizat a nascut un imens scandal si multa controversa. Partidul Republican a introdus in componenta unui videoclip, pentru o fractiune de secunda, o imagine continand cuvantul “RATS” (sobolani), printre cadrele care aduceau critici orientarii ideologice si politicilor de guvernare ale lui Al Gore. Momentul a dat nastere unei dezbateri publice foarte aprinse puternice, atat in randul maselor, cat si printre specialisti, referitoare la influentarea subconstientului prin mesaje subliminale.

• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut
• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an

Infamul clip electoral prin care, dintr-un joc de cuvinte bureauc-RATS, Al Gore este defaimat de George W. Bush, in timpul campaniei electorale pentru prezidentialele americane din 2000

Daca am incerca sa dam o definire conventionala a mesajului subliminal, acesta reprezinta expunerea in cadrul unei proiectii vizuale sau auditive a unui mesaj, a unei idei, pentru o perioada de timp suficient de scurta incat creierul sa nu o poata inregistra in mod constient. Cu alte cuvinte, receptionam un astfel de mesaj, dar nu ne dam seama ca l-am vazut sau l-am auzit. Creierul uman stocheaza in subconstient informatia primita pe aceasta cale, ceea ce determina o asimilare fortata a sa, fara filtrarea fireasca a propriilor argumente, convingeri si ratiuni. Practic, mintea unui individ expus bombardarii cu mesaje subliminale le accepta pe acestea ca valide, facand abstractie de convingerile sau de experienta sa. Ele se sedimenteaza in subconstient, facand persoana respectiva mai susceptibila sa adopte o anumita atitudine, dictata subtil prin intermediul mesajului subliminal, fata de un anumit aspect contextual. Mai simplu, fenomenul se reduce la controlarea mintii din exterior, prin procese care actioneaza in substraturile constientei noastre.

Scandalul oportunitatii

In 1957, James Vicary, un agent economic din SUA facea o declaratie socanta care devenea ulterior celebra, conform careia era capabil sa determine publicul dintr-un cinematrograf sa cumpere mancare si bautura fara ca acesta sa-si dea macar seama, prin afisarea fulgeratoare a unor mesaje precum “Ti-e foame? Mananca pop-corn” sau “Bea Coca Cola”, pe ecran. Declaratia spectaculoasa a dat nastere in acelasi an si unui experiment, derulat intr-un cinematograf din Fort Lee, New Jersey, in a carui sala de proiectie Vicary a amplasat un tahistoscop (instrument de prezentare rapida a imaginilor). Cele doua mesaje au fost astfel introduse o data la cinci secunde in timpul filmului “Picnic”, pentru cate 1/3000 dintr-o secunda, cu mult sub nivelul puterii de perceptie constienta a creierului. Rezultatul? Vanzarile de Coca Cola au crescut cu 18,1%, in timp ce floricelele s-au vandut cu 57.8% mai mult. Experimentul a fost considerat un succes in demonstarea puterii uriase a reclamelor subliminale de a-i determina pe consumatori sa cumpere lucruri pe care in mod normal nu le-ar cumpara. Cu exceptia unei singure probleme, descoperita mai tarziu. Experimentul din cinematograf fusese o inselatorie, chiar Vicary falsificand rezultatele.

James Vicary expunandu-si teoria mesajelor subliminale in fata Comisiei Federale de Comunicatii, SUA, 1958

Putin mai tarziu, tot in anul 1957, Vance Packard scria “Convingatorii Ascunsi”, o carte bazata pe cercetarile de marketing motivational folosite pentru convingerea consumatorilor sa cumpere diverse produse in SUA. Pe parcursul intregii lucrari, Packard nu a folosit niciodata termenul “subliminal”, dar a mentionat pe scurt experimentul cinematic al lui Vicary. Mass-media a preluat rapid studiul asupra experimentului lui Vicary si l-a publicat, raspandindu-l pe scara larga. Atentia mediei a creat instantaneu un urias interes public precum si temeri vizavi de presupusele pericole ale transmiterii de mesaje subliminale. Furia publica indreptata impotriva posibilitatii de expunere la un asemenea tratament a fost atat de mare, incat Senatul american s-a vazut nevoit sa scoata tehnica in afara legii. In consecinta, Asociatia Nationala de Emisie Radio si TV (CNA-ul SUA) a interzis membrilor sai utilizarea mesajelor subliminale in cadrul vreunui program.

Cu toate acestea, unii au vazut potential in “mesageria” subliminala. Cinematografele, televiziunea si posturile de radio incercat mesajele subliminale, iar unele mijloace media s-au apucat chiar sa comercializeze spoturi publicitare subliminale. Altii au inceput sa emita aceste mesajele spre binele public, avertizandu-i pe soferi despre riscurile condusului in conditii de umezeala, inghet si precipitatii sau afisand fulgerator mesajul “carti postale acum” in apropierea Craciunului. Chiar si US Army s-a implicat in activitatile de intrebuintare a mesajelor subliminale, pentru a verifica daca ele pot fi folosite in scopuri educationale. Toata aceasta atentie si expunere publica l-au imbogatit pe James Vicary, care si-a deschis o companie denumita pompos “Proiectie Subliminala James Vicary”, pentru a putea incasa retributia de pe urma utilizarii la scara larga a tehnicii incercate si brevetate de el.

O facatura marca J.V.

Dupa toate acestea, Comisia Federala de Comunicatie din SUA a efectuat un studiu, in 1958, pentru a determina adevarata eficienta a mesajelor subliminale. Oficiali guvernamentali si reprezentanti ai presei au fost invitati sa ia parte la experiment, in timpul caruia, o data la cinci secunde, mesajul subliminalt “Mancati Popocorn” era afisat in timpul unui show de televiziune. Experimentul a fost un fiasco. Nimeni nu a fost tentat sa consume floricele, singurul raspuns venind de la un senator, care si-a exprimat dorinta de a manca… un hot dog. Din acest moment, atentia publica a scazut gradual fata de mesajele subliminale, iar compania lui Vicary s-a prabusit in iunie 1958.

Mai tarziu, cand a fost provocat de catre “Corporatia Psihologilor” sa repete experimentul din ’57, James Vicary din nou nu a fost capabil sa obtina rezultatele initiale. A doua oara cand a derulat acelasi experiment, nicio crestere semnificativa nu s-a inregistrat in vanzarea de floricele sau Coca Cola. Esecul l-a determinat pe Vicary sa recunoasca, in 1962, ca a simulat totul, inca de la bun inceput. Dar, la acea data, media isi pierduse interesul in controversa mesajelor subliminale, iar confesiunea farsorului nu a fost publicata la scara larga. Aceasta se pare ca este istoria mesajelor subliminale. Ca rezultat, pana astazi, multi aduc inca in fata experimentul lui Vicary ca pe o dovada a eficientei acestei tehnici de manipulare, fara sa stie ca este vorba, de fapt, despre o legenda urbana.

Dupa toata controversa anilor ’50, istoria mesajelor subliminale a luat o turnura noua in 1973, atunci cand Wilson Bryan Keys a publicat “Seductia subliminala”. Keys credea ca advertisingul in masa folosea mesaje subliminale integrate pentru a apela la instinctele primare ale consumatorilor, ca metoda de motivare a acestora sa achizitioneze lucruri care in mod natural nu i-ar tenta. Potrivit lui Keys, cuvantul SEX a fost gasit prezent in aproape fiecare spot publicitar al acelei vremi. Mai mult decat asta, Wilson Keys sustinea in cartea sa ca existau si imagini ale unor femei dezbracate, orgii si alte activitati sexuale in pozele unor bauturi, cuburi de gheata, mancare etc. La fel ca in anii ’50, aceasta acuza si-a gasit ecou intr-o noua frenezie mass-media si, inca o data, toata lumea s-a opus presupuselor mesaje subliminale strecurate in mijloacele de promovare cotdiene.

Indragirea “dusmanului”

In 1974, Comisia Federala de Comunicatii a anuntat ca tehnicile subliminale, “fie ele eficiente sau nu, contravin interesului public”, pentru ca implica “inselarea intentionata a acestuia”. CFC a avertizat ca orice post care va intrebuinta tehnici subliminale isi va pierde licenta de emisie. Keys a mai apucat sa publice alte trei carti (Clam Plate Orgy, Sexploatarea mediatica si Era manipularii), toate pornind de la premisa ca publicului i se spala creierul prin mesajele subliminale inseminate in publicitatea de tot soiul. Aportul lui Keys nu a fost unul steril. El a reusit sa aduca in atentie faptul ca puterea publicitatii rezida in controlarea simbolurilor culturale; de exemplu, in asocierea virilitatii cu sticlele de bautura, care au toate un aspect falic si a sigurantei cu sapunul, care se aseamana cu o capsula. Potrivit lui Keys, asemenea manipulari ale insemnatatii modeleaza mediul cultural si influenteaza subconstinetul oamenilor. Va veni insa momentul in care povestea mesajelor subliminare va face un viraj extrem de interesant pentru toata lumea. Toata atentia acordata de media presupuselor riscuri are publicitatii subliminale au stimulat in cele din urma curiozitatea si interesului publicului in a incerca de buna voie supunerea la mesajele subliminale; exact precum un fel de tendinta de a atinge o banca pe care sta un avertisment cu “Nu atintgeti. Proaspat vopsit” pentru a verifica daca banca este intr-adevar lipicioasa.

N-a mai fost de facut decat un pas pana la formarea unei platforme comerciale de vehiculare a materialelor subliminale cu efect benefic, de genul inregistrarilor audio pentru relaxare. Aceste casete contineau de obicei muzica linistita si sunete din natura, in care erau inserate cuvinte subliminale inregistrate la un nivel scazut. Ascultatorii nu puteau auzi mesajele, dar se presupunea ca ele influenteaza individul la nivel de subconstient. Industria a evoluat intr-atat incat se estimeaza ca, in apogeul lor, materialele subliminale ar fi generat o piata de 50 milioane dolari anual.

Convinge-ma, dar sa stiu si eu!

Stiinta zilelor noastre nu a lasat insa la intamplare aceasta problematica si, cu ajutorul unei game largi de dispozitive medicale de inalta tehnologie, dar si al vastelor cunostinte neuro-psihologice dobandite in medicina s-a aprofundat chestiunea mesajelor subliminale. Astfel, cercetatorii care au folosit tehnici de imagistica cerebrala au identificat o activitate crescuta in cortexul vizual primar, regiunea care proceseaza informatia receptionata vizual, atunci cand subiectilor le-au fost strecurate mesaje subliminale printre imaginile derulate firesc ale unor obiecte cotidiene, precum scule, alimente si, in general, lucruri simple. Efectul nu a fost insa acelasi si atunci cand subiectii au fost supusi unor sarcini mai dificile, precum identificarea unor litere colorate diferit in imaginile derulate firesc. Aceste rezultate i-au facut pe experimentatori sa inteleaga ca mesajele subliminale pot avea un anume efect, insa numai atunci cand imaginile urmarite de subiect nu necesita o concentrare foarte mare din partea acestuia. Mai multe astfel de studii au venit in sprijinul ideii ca mesajele subliminale chiar functioneaza. Un studiu a aratat ca atentia poate fi atrasa de imagini pornografice subliminale cu femei si barbati, in functie de orientarea sexuala a subiectului. Un alt studiu a demonstrat ca oamenii pot invata subconstient din mesajele subliminale. Alaturi de acestea, s-au mai numarat experimentari cu rezultate pozitive, insa ele sunt dezaprobate de psihologi, care sustin ca “o poza frumoasa a creierului, facuta cu un tomograf, nu spune nimic despre mintea umana.” Conform acestor specialisti, nu exista nicio evidenta in aceste imagini ca atitudinea si comportamentul subiectului supus unui tratament cu mesaje subliminale pot fi influentate fara ca individul sa fie constient de acest lucru. “Trebuie sa fii deja pozitionat pe aceasta directie. Stimulii subliminali doar te accelereaza putin si iti dau un mic avant in directia pe care o ai deja. Nu exista vreo dovada ca mesajele subliminale pot determina indivizii sa cumpere un produs sau sa voteze un anumit politician.”

In timp ce ideea eficientei publicitatii subliminale se cam stinge odata cu aceste constatari, influenta subconstientului asupra vietilor noastre ramane un mister. Stiinta nu este inca in masura sa descrie complet nivelul de implicare al acestui aspect in felul in care ne ducem existentele. Se cunoaste despre creier ca are o latura subconstienta care nu este perceputa foarte clar de oameni, insa o mare parte din deciziile noastre de zi cu zi, privitoare la lucrurile importante si la sentimentele noastre sunt intr-o buna masura conectate cu aceasta regiune. Mai raman multe de inteles despre subconstient si influenta acestuia asupra deciziilor si actiunilor noastre. Cel putin, stim destul de sigur astazi ca mesajele subliminale nu ne pot face sa-l catalogam subit pe Al Gore drept un sobolan, sa jucam mai mult la jocurile de noroc sau sa cumparam un produs, daca nu am luat oricum, dinainte, aceasta decizie.

SPUNE-TI PAREREA! Crezi ca mesajele subliminale au putere persuasiva asupra ta? Crezi ca diverse spoturi audio sau tv contin mesaje ascunse? Ce parera ai despre acest articol?

CITESTE SI:

• Mesajele subliminale functioneaza
• Crede si nu cerceta!
• De ce ne plac masinile “cool”?
• Redefinirea umanului
• Creierul credinciosilor este diferit de cel al ateilor